Augustin Buzura este, pe lângă un renumit scriitor, directorul revistei Cultura. O publicaţie pentru toţi cei care ştiu că totul, de la politică la sport, înseamnă de fapt cultură.
● Jurnalul Naţional: Vorbim despre revista Cultura al cărei director sunteţi. O revistă, nu unică în peisajul mediatic, dar, în opinia multor cunoscători în domeniu, cea mai bună în ceea ce priveşte calitatea conţinutului. Dvs. ce părere aveţi?
● Augustin Buzura: Păi, n-o să spun tocmai eu că nu-i cea mai bună! Însă aş adăuga: şi cea mai liberă. Nu înduram atâtea dacă nu îmi doream o publicaţie care să însemne ceva, să fie o voce liberă, cinstită, diferită de toate celelalte. Am fondat această revistă când eram preşedintele ICR şi am ţinut ca ea să conţină şi pagini dedicate traducerilor: din literatura noastră în alte limbi şi din alte literaturi în română. Considerând că aceasta era încă o oportunitate şi o modalitate de a stimula dialogul între cultura noastră şi celelalte culturi. Pe de altă parte, trebuiau încurajaţi şi traducătorii - români şi străini - ei având o contribuţie esenţială la menţinerea şi dezvoltarea acestui dialog. Aveam dosare consacrate scriitorilor, prezentam în fiecare număr câte un scriitor într-o limbă de mare circulaţie. Cultura noastră fiind mai puţin cunoscută, trebuia să ne afirmăm arătând mereu cine suntem, ce s-a scris şi ce s-a gândit în acest spaţiu, dar şi să demonstrăm că ştim ce se întâmplă în lume etc. Cred că au meritat toate eforturile şi sacrificiile pentru a relansa revista Cultura după ce "urmaşii" mei la conducerea ICR au înmormântat-o, redactorilor ei impunându-le reguli absolut aberante care n-aveau cea mai mică legătură nici cu profesia de gazetar, nici cu civilizaţia. Cu alte cuvinte, obligându-i să plece. Noii conducători nu aveau nevoie de valori, ci de supuşi fideli. A fost un moment în care am simţit nevoia să-mi d