Înmulţirea agenţiilor bancare, folosirea tot mai frecventă a cardurilor, dar mai ales criza economică pun în pericol existenţa serviciilor independente de „money exchange“. La sfârşitul lui 2005, în România funcţionau 3.400 de agenţii bancare. Trei ani mai târziu, numărul lor ajungea la aproape 6.000. Cum cele mai multe dintre ele oferă şi servicii de conversie valutară, o bună parte din casele de schimb ce dominaseră până atunci piaţa de profil şi-au v

Înmulţirea agenţiilor bancare, folosirea tot mai frecventă a cardurilor, dar mai ales criza economică pun în pericol existenţa serviciilor independente de „money exchange“.

La sfârşitul lui 2005, în România funcţionau 3.400 de agenţii bancare. Trei ani mai târziu, numărul lor ajungea la aproape 6.000. Cum cele mai multe dintre ele oferă şi servicii de conversie valutară, o bună parte din casele de schimb ce dominaseră până atunci piaţa de profil şi-au văzut afacerile scăzând vertiginos. Nu e de mirare, aşadar, că, potrivit datelor Registrului Comerţului, aproximativ 25% din firmele înfiinţate în România pentru a desfăşura activităţi de schimb valutar au dat faliment în ultimii ani, în timp ce o zecime din ele şi-au suspendat temporar activitatea, mai ales în ultima perioadă. Mai mult, dintre cele aflate oficial în funcţiune, o bună parte nu şi-au depus bilanţurile contabile pe ultimii ani, ceea ce demonstrează că, practic, nu mai oferă servicii.

„Nu criza ne-a afectat cel mai mult, ci apariţia unor noi şi noi agenţii şi sucursale bancare“, spune Jean Andreescu, directorul casei de schimb Getica. El afirmă că două dintre punctele de schimb ale companiei au fost deja închise şi că este foarte probabil ca şi restul să aibă aceeaşi soartă în curând. „Ne-am gândit şi la eventuale relocări, însă nu am găsit spaţii cu vad mai bun decât cele pe care le aveam deja, aşa că am decis să închidem locaţiile de