Ameninţare pentru sistemele de asigurări sociale, îmbătrânirea populaţiei devine oportunitate pentru afacerile care îşi adaptează produsele la nevoile unei categorii speciale de clienţi. Tendinţa de îmbătrânire a po­pulaţiei a început să îngrijoreze serios numeroase state încă din anii 90, iar evoluţiile demografice relevate în analizele instituţiilor de cercetare se agravează pe măsură ce trec anii. Astfel, ultimul recensământ realizat în România indica o majo

Ameninţare pentru sistemele de asigurări sociale, îmbătrânirea populaţiei devine oportunitate pentru afacerile care îşi adaptează produsele la nevoile unei categorii speciale de clienţi.

Tendinţa de îmbătrânire a po­pulaţiei a început să îngrijoreze serios numeroase state încă din anii 90, iar evoluţiile demografice relevate în analizele instituţiilor de cercetare se agravează pe măsură ce trec anii. Astfel, ultimul recensământ realizat în România indica o majorare a numărului vârstnicilor, indicele de îmbătrânire (numărul vârstnicilor la mia de tineri) fiind în creştere de la 722, în 1992, la 1.098 în 2002. Prezentul a adus cu sine o majorare cu circa 15% a acestui indice.

De altfel, instituţii precum Standard & Poors (S&P) şi Banca Mondială au atras atenţia asupra riscurilor fenomenului de îmbătrânire. Vizate sunt în principal ţările europene, unde fenomenul se manifestă mai pregnant. De aici şi slăbiciunea sistemelor de pensii, impactul în bugetele statelor şi necesitatea reformei pensiilor. Astfel, finanţarea plăţii pensiilor ar majora datoria publică netă a ţărilor europene la 156% din PIB, provocând, în 2050, prăbuşirea unor economii considerate în prezent solide, precum cea britanică, germană sau franceză. În România, doar în acest an, Guvernul a împrumutat peste patru miliarde de euro de la bănci pentru plata pensiilor şi a salariilor, iar conform INS, anul trecut, proporţia pensi