Să renunţi la o finanţare pentru achiziţionarea unui autovehicul ale cărei rate au devenit împovărătoare te poate costa mai mult decât păstrarea maşinii. În toamna lui 2007, pe vremea când în România anul nu se împărţea în luni, ci în creşteri de salariu, bucureşteanul Adrian T. a făcut două credite de aproape 100.000 de euro. „Am luat un împrumut de nevoi personale, iar banii i-am folosit ca avans la cumpărarea, cu un credit ipotecar, a unui apartament. După vr

Să renunţi la o finanţare pentru achiziţionarea unui autovehicul ale cărei rate au devenit împovărătoare te poate costa mai mult decât păstrarea maşinii.

În toamna lui 2007, pe vremea când în România anul nu se împărţea în luni, ci în creşteri de salariu, bucureşteanul Adrian T. a făcut două credite de aproape 100.000 de euro. „Am luat un împrumut de nevoi personale, iar banii i-am folosit ca avans la cumpărarea, cu un credit ipotecar, a unui apartament. După vreo lună, fiindcă îmi mergea din ce în ce mai bine, am decis să-mi cumpăr în leasing o maşină de 16.000 de euro“, povesteşte el.

Azi, lucrurile s-au schimbat. Venitul lui Adrian nu numai că nu a mai crescut de un an, dar chiar a scăzut, din cauza pierderii unor beneficii, cu vreo 30%. „Aproape că nu mai fac faţă ratelor, numai la maşină am de plată peste 200 de euro pe lună. Aşa că am decis că trebuie să scap de ea, mai ales că aş putea folosi un Logan de la firmă“, spune tânărul.

Între refinanţare şi cesiune

În acest caz, renunţarea la autoturism nu va avea un impact negativ semnificativ asupra modului de viaţă al cumpărătorului. „Însă, în situaţia în care bunul este esenţial pentru achizitor, acesta se poate refinanţa. El poate obţine un împumut de nevoi personale, în cazul persoanelor fizice, sau pentru capital de lucru, în cazul persoanelor juridice, pentru achitarea ratelor de leasing, chiar şi pentru o perioadă scur