Ucraina e cel mai mare vecin al României, atât ca populaţie, cât şi la suprafaţă. Totuşi, rezultatele economiei ucrainiene sunt comparabile cu cele ale României, deşi avem o populaţie de două ori mai mică. Motivaţia stă în faptul că Ucraina a rămas până în 2005 în sfera de influenţă a Rusiei. Abia după 2005, în Ucraina au început reformele structurale şi repoziţionarea ţării spre Occident. Din nefericire, costurile sociale aferente acestui tip de reforme

Ucraina e cel mai mare vecin al României, atât ca populaţie, cât şi la suprafaţă. Totuşi, rezultatele economiei ucrainiene sunt comparabile cu cele ale României, deşi avem o populaţie de două ori mai mică. Motivaţia stă în faptul că Ucraina a rămas până în 2005 în sfera de influenţă a Rusiei. Abia după 2005, în Ucraina au început reformele structurale şi repoziţionarea ţării spre Occident. Din nefericire, costurile sociale aferente acestui tip de reforme se suprapun acum cu criza economică globală, coincidenţă ce transformă Ucraina în ţara cea mai afectată de criză din Europa.

După proclamarea independenţei în 1991, Ucraina se situa în faţa plutonului fostelor ţări sovietice în ceea ce priveşte capacitatea de dezvoltare. Ucraina este prin tradiţie un mare producător de grâne, fiind cunoscută ca grânarul Europei de Est încă din secolul XIX. Având o agricultură extinsă şi o industrie dezvoltată, Ucraina părea să deţină reţeta pentru dezvoltarea rapidă.

Totuşi, primii ani după independenţă nu au adus bunăstarea pentru ucrainieni. Deşi economia a fost liberalizată devreme, au lipsit investiţiile străine majore. Guvernanţii au încercat să suplinească acest lucru prin emisia de monedă în plus, lucru care - conform definiţiei - a însemnat doar inflaţie. Astfel, în 1996, Ucraina a renunţat la prima sa monedă, numită „karbovaneţ”, care atinsese o inflaţie cu multe zerouri, pentru a introduce