Nu există domeniu de activitate care să nu fi fost afectat de criză. Există însă anumite domenii care, odată atinse de criză, ar putea să producă disfuncţionalităţi la scară mai largă. Unul dintre acestea este învăţământul. Dumitru Iacob, profesor universitar doctor în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative şi prodecan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din această universitate, vorbeşte pentru capital.ro despre originile şi conse
Nu există domeniu de activitate care să nu fi fost afectat de criză. Există însă anumite domenii care, odată atinse de criză, ar putea să producă disfuncţionalităţi la scară mai largă. Unul dintre acestea este învăţământul. Dumitru Iacob, profesor universitar doctor în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative şi prodecan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din această universitate, vorbeşte pentru capital.ro despre originile şi consecinţele crizei în societate în general şi în sistemul universitar în particular. În viziunea profesorului Iacob, mai mult decât în mod obişnuit, criza ne sileşte să ne gândim la cum suntem organizaţi şi în ce măsură suntem bine pregătiţi pentru a lucra în condiţii de solicitare ridicată şi de efort maxim.
Înainte de a vorbi despre criza economică din învăţământ, ar trebui să vedem ce este, în esenţă, o criză, este de părere profesorul Dumitru Iacob. „Criza nu mai poate tolera superficialitatea şi oamenii care mimează că fac treabă de calitate”, susţine, tranşant, Iacob.
Singura cale de ieşire din criză
La modul practic, în condiţiile unei crize care se anunţă a fi mai grea începând din toamnă, îngrijorările salariale ar putea determina o scădere, în primul rând, a performanţelor profesorilor.
„Toate îngijorările salariale, fără nicio urmă de ipocrizie, trebuie topite, trebuie tran
