Gradul de înzestrare cu autoturisme la 1.000 de locuitori crescuse în 1989 la 50,2, comparativ cu 47,1 la finele lui '88. Având în vedere că Republica Socialistă România avea 23.151.564 de locuitori, rezultă că existau circa 1.090.439 de autoturisme proprietate particulară la sfârşitul lui 1988 şi 1.162.209 un an mai târziu. Deci în '89 s-au cumpărat 71.770 de maşini proprietate personală. Pentru care era musai să se încheie la ADAS o asigurare RCA, care costa 550 de lei pe an, adică aproximativ 18% din salariul mediu net lunar pe economie de 3.063 de lei (Anuarul Statistic al României din 1990).
Potrivit Decretului 471/1971 cu privire la asigurările de stat, republicat în 1988, toţi posesorii de autovehicule supuse înmatriculării - indiferent că era vorba despre Daciile proprietate personală sau despre autobuzele, autocarele, autotractoarele, autofrigorificele, automacaralele şi altele asemănătoare deţinute de organizaţiile socialiste - erau obligaţi în 1989, ca şi astăzi, să aibă o asigurare prin efectul legii de răspundere civilă pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule (RCA).
"Asiguraţii deţinători de autovehicule înmatriculate în Republica Socialistă România datorează primele de asigurare de la 1 ianuarie ale anului înmatriculării autovehiculelor până la 31 decembrie ale anului radierii acestora", se arată în decret. Excepţie făceau persoanele juridice, pentru tramvaiele pe care le deţineau, persoanele fizice şi juridice ale căror autovehicule aveau o capacitate cilindrică de până la 69 de centimetri cubi, inclusiv, precum şi cei care posedau documente internaţionale de asigurare valabile pe teritoriul Republicii Socialiste România.
ASIGURARE MAI COSTISITOARE PENTRU STRĂINI
Potrivit decretului, poporul deţinător de autoturisme trebuia să plătească o primă de asigurare anuală de 550 de lei
