Riscul accidentelor vasculare creşte cu vârsta, ajungând practic să se dubleze la fiecare decadă, după vârsta de 55 de ani. Cu excepţia vârstelor tinere, când pot apărea complicaţii în timpul sarcinilor sau din cauza folosirii contraceptivelor orale, bărbaţii sunt afectaţi în proporţie mai mare decât femeile, însă la acestea mortalitatea este mai ridicată. Riscul se amplifică prin suprapunerea factorilor ereditari (bunici, părinţi, fraţi care au suferit de această maladie), ca şi prin existenţa unui infarct, unui alt accident vascular sau atac ischemic tranzitor în antecedente.

FACTORI DE RISC

Existenţa unor boli cronice joacă un rol determinant în apariţia accidentelor vasculare. Astfel, sunt hipertensiunea arterială (chiar la valori moderat mărite, dar constante), diabetul zaharat, ateroscleroza arterială manifestată mai ales la nivelul arterei carotide (artera din care derivă circulaţia cerebrală). Acelaşi efect îl au bolile cardiovasculare (angina pectorală, valvulopatiile, bolile congenitale, insuficienţa cardiacă, infecţiile locale, cum ar fi endocardita).

Un rol important e atribuit tulburărilor de ritm care însoţesc aceste afecţiuni - de exemplu, fibrilaţia atrială -, ce generează trombi, care se mobilizează, putând ajunge să blocheze o arteră cerebrală. Fumatul şi consumul ridicat de alcool afectează grav sănătatea arterelor. Valorile crescute ale colesterolului total (peste 200 mg/dl) au un efect nociv recunoscut, asociat în special în cazul bărbaţilor cu scăderea HDL (colesterolul "bun"). La acestea se adaugă inactivitatea, obezitatea, dieta bogată în calorii, cu un conţinut ridicat de sodiu, colesterol, grăsimi saturate.

LA TINERI ŞI LA FEMEI

La adulţii tineri, de obicei mai rar afectaţi, mortalitatea creşte în primul rând din cauza alcoolismului, a existenţei diabetului zaharat, a unui proces infecţ