Reuniunea de la Bucureşti a Co­mi­tetului Politic Consultativ al Organiza­ţiei Tratatului de la Varşovia (7-8 iulie 1989) a pus în evidenţă încă o dată faptul că Nicolae Ceauşescu nu accepta principiul comenzii militare unice în cadrul OTV.

Practic, liderul român a reluat propunerile sale din 1988 re­fe­ritoare la reformarea alian­ţei din care România făcea parte: Comitetului Politic Consultativ al OTV să se ocupe doar de aspectele politice ale alianţei; chestiunile militare să fie dis­cu­tate în cadrul unui Comitet Militar al Apă­rării; reorganizarea unor or­ga­nis­me militare din compunerea Co­­­man­damentului Forţelor Armate Uni­te. Prin măsurile respective, Nicolae Ceauşescu urmărea păstrarea ar­matei române sub comanda sa nemij­lo­cită.

Primele tentative ale lui Nicolae Ceauşescu de reformare a OTV da­tea­ză din anii '60 şi au avut ca scop protejarea României de posibilele in­gerinţe ale sovieticilor în politica de apărare a ţării. De exemplu, în şedinţa de la 11 septembrie 1968 a Prezidiului Permanent al CC al PCR s-a hotărât că "rezolvarea problemelor generale stabilite de comun acord, îndreptate spre întărirea capacităţii de apărare a statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi îmbunătăţirea structurii forţelor armate destinate a acţiona în comun, se discută în Comitetul Politic Consultativ, intrând în vigoare pentru fiecare ţară după aprobarea guvernelor respective".

Totodată, s-a decis faptul că "dislocarea unor trupe ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia destinate a acţiona în co­mun, pe teritoriul unuia dintre statele participante la Tratat se stabileşte numai de comun acord de toate sta­tele participante la Tratatul de la Varşovia. Dislocarea acestor trupe se poate face numai la cererea, respectiv cu acordul organelor constituţionale competente ale statului pe teritoriul căruia urmează a se f