E la modă să citeşti povestiri în imagini, dar artiştii încă vin cu bani de acasă pentru a le publica.Piaţa pentru poveşti spuse în benzi desenate este încă mică în România, spun artiştii, dar devine din ce în ce mai activă şi mai interesantă, chiar şi pentru străini. Mai citeşte şi:

Dicţionarul Animaţiei, scris de un român

"Familia Simpson", interzise în Ecuador copiilor sub 12 ani

VIDEO ,,Up", povestea căsuţei zburătoare

O mână de oameni se înghesuie în faţa unui raft cu cărţi montat în holul unei cafenele din zona Universităţii. Îşi fac loc unii pe lângă alţii să ia câte un volum şi să-l răsfoiască. Octav Avramescu vine lângă ei şi începe să le spună povestea cărţii, unul dintre cele aproximativ 120 de volume de vânzare la prima librărie din Bucureşti dedicată exclusiv benzilor desenate.

Şi Avramescu, şi Anamaria Pravicencu, cei doi care reprezintă Asociaţia Jumătatea plină, ştiu istoria fiecărei cărţi din librăria cu acelaşi nume, pentru că le-au cumpărat personal din Franţa şi Canada, cu „bani din buzunar“. N-au un business plan pentru librărie, au deschis-o în primul rând pentru ei şi pentru cele „două mâini“ de oameni la fel de pasionaţi de banda desenată (BD). Pe rafturi sunt reprezentanţi ai noului val BD - romane grafice, bandă desenată literară - autori străini şi români.

Clasice şi experimentale

De aici se poate cumpăra şi Club 106, primul webcomics românesc - bandă desenată virtuală - pe care Alexandru „Ciubi“ Ciubotariu l-a transformat într-o carte, publicată de Corint acum doi ani.

„Banda desenată e foarte complicată. E cumva ca un film. Trebuie să ai cunoştinţe de secvenţialitate, de naraţiune, de cadraj“, explică Ciubotariu. El a învăţat singur, „prin cultură vizuală“, adică a citit „tone de reviste“ şi a încercat să înţeleagă cum sunt construite. Şi asta