Viitorul Parlament al Republicii Moldova, care va rezulta în urma alegerilor anticipate din 29 iulie va avea dificila misiune de a alege un nou preşedinte al ţării. Actualul şef al statului, Vladimir Voronin nu mai are dreptul la un nou mandat. Orientarea diplomatică a Republicii Moldova în era Voronin a fost foarte oscilantă, situându-se undeva între discursul rusofil şi cel pro-european.
Viitorul Parlament al Republicii Moldova, care va rezulta în urma alegerilor anticipate din 29 iulie va avea dificila misiune de a alege un nou preşedinte al ţării. Actualul şef al statului, Vladimir Voronin nu mai are dreptul la un nou mandat.
Orientarea diplomatică a Republicii Moldova în era Voronin a fost foarte oscilantă, situându-se undeva între discursul rusofil şi cel pro-european.
Preşedintele comunist, fost ministru de Interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a devenit începând cu 2004 un militant pentru integrarea europeană, înainte de a se apropia din nou de Moscova.
Republica Moldova a devenit independentă în 1991. Moldovenii au revendicat ulterior o cultură română, în timp ce ţara se cufunda în mizerie, după perioada de relativă prosperitate din epoca sovietică, potrivit unui comentariu AFP.
Comuniştii au preluat puterea în 2001, după care au încercat să aplice o politică externă care să permită restabilirea integrităţii teritoriale a ţării şi sprijinirea economiei Republicii Moldova, cea mai săracă ţară din Europa.
Vladimir Voronin a avut un comportament oscilant. Mai întâi, el a primis că se va alătura Uniunii Rusia - Belarus, după care a rupt brusc legăturile cu Rusia, la sfârşitul anului 2003.
Comuniştii au devenit apoi militanţi pentru cauza occidentală şi au câştigat alegerile din 2005. Replica Moscovei nu s-a lăsat aşteptată prea mult. Rusia a adoptat sancţiuni economice foarte dure, mai ales un embargo asu