O dublă licențiere ajută mai mult la dezvoltarea personală decât la carieră. Deși la modă, obținerea mai multor diplome este simptomul unei poziții proaste pe piața muncii, spun sociologii.
Într-o perioadă în care absolvenții de medicină lucrează ca vânzători de medicamente iar cei de științe juridice ocupă posturi de consilieri vânzări în domeniul auto, tot mai multe persoane ajung să se înscrie la o a doua facultate, pentru a avea studii în domeniul în care au ajuns să profeseze sau din alte considerente. Sociologii de la Universitatea Oradea vorbesc despre o tendință dezvoltată de către orădeni în perioada post-decembristă, aceea de a “colecționa” diplome de studii de licență. Adrian Hatos, prodecan la Facultatea de Științe Socio-Umane la Universitatea din Oradea, doctor în sociologie, spune că, de obicei, persoanele care se înscriu la a doua facultate sunt cele care au deja o slujbă și văd în această experiență o investiție ieftină care, la un moment dat, ar putea genera un profit.
Nu dă bine
“Numărul mare de diplome este simptomul unei poziții proaste pe piața muncii”, spune Adrian Hatos. De obicei, persoanele care urmează o a doua facultate sunt motivate de dorința de reconversie profesională, fiindcă nu au reușit în prima specializare. “Din cele constatate, absolvirea celei de-a doua facultăți vine atunci când prima specializare nu e căutată pe piața muncii”, spune Monica Suciu, reprezentantă a centrului Cariere, la Fundația Ruhama. Angajatorii nu par să vadă cu ochi foarte buni CV-urile în care lista studiilor e prea lungă, corelând-o cu lipsa experienței. “A doua facultate e cu două tăișuri, deoarece multe firme nu sunt impresionate de studii. Pe angajatori îi interesează cunoștințele practice, experiența. Cine a avut timp să studieze nu a apucat să acumuleze experiență, cred ei”, explică Alina Blaga, reprezentanta firmei de resurse umane Pu
