In urma studierii unor maladii genetice rare, provocate de absenta unor gene pe care ar fi trebuit sa le mosteneasca de la unul din parinti, specialisti de la Universitatea Harvard au emis ipoteza ca genele tatalui si cele ale mamei continua sa se razboiasca intre ele mult mai mult timp decat se credea – poate chiar pana in momentul in care incepe pubertatea.
Identificarea acestui nou tip de conflict genetic intrafamilial, descris saptamana aceasta in publicatia americana Proceedings of the National Academy of Sciences, este o noua intorsatura in dezvoltarea unei teorii vechi de doua decenii, a Imprintului Genomic, potrivit careia fiecare parinte contribuie cu gene care incearca sa influenteze dezvoltarea copilului in directia cea mai favorabila, sau macar cea mai putin costisitoare, pentru respectivul parinte.
Autorul comunicarii din revista mentionata, Profesorul David Haig, specialist in biologia evolutionara, explica: “In comparatie cu alte primate, copiii sunt intarcati destul de repede, dar au nevoie de foarte mult timp pentru a atinge independenta nutritionala si maturitatea sexuala. De asemenea, mamele umane se deosebesc de celelalte primate-femela prin aceea ca, deseori, ele ingrijesc, concomitent, de mai multi copii, nu unul singur. Indicii rezultate in urma studierii unor tulburari de imprint genomic sugereaza ca este posibil ca incaierarile intre genele materne si cele paterne sa se incadreze intr-o disputa privind ritmul dezvoltarii organismului copilului”.
Cercetarile de pana acum nu au oferit dovezi decat despre o lupta pentru suprematie genetica in perioada fetala. S-a constatat ca, in uter, unele gene paterne determina cresterea exagerata a fatului, ceea ce constituie o povara pentru organismul femeii insarcinate. Pe de alta parte, exista gene materne care actioneaza in sens opus, incercand sa minimizeze dimensiunile
