Silviu Sergiu: „Când coaliţia PDL-PSD s-a instalat la putere, politicienii din cele două partide au intitulat-o pompos şi demagogic « Parteneriatul pentru România»”.

Au susţinut, pe o singură voce, că guvernul-minune, cu 70% susţinere în parlament, va lupta cu criza aşa cum n-a mai făcut-o nimeni până acum.

În realitate, taberele aveau scopuri mult mai apetisante. PSD-iştii voiau să vină cât mai repede la putere. Traian Băsescu şi, implicit, PDL voiau linişte până la alegerile prezidenţiale. Şeful statului s-a temut că o opoziţie consistentă a PSD pe timp de criză va duce la erodarea imaginii sale, iar şansele de a obţine al doilea mandat ar fi periclitate.

Preşedintele spera să aplice cu PSD reţeta pe care şi-a construit, practic, întreaga carieră politică: opoziţia în interiorul puterii. Social-democraţii nu au fost însă calul de bătaie al democrat-liberalilor. Treptat, PSD a confiscat postura de partid de opoziţie în interiorul puterii. Contextul politic i-a fost favorabil.

Relaţiile social-democraţilor cu liberalii sunt foarte bune, de pe vremea guvernului Tăriceanu, iar aceştia au putut lesne juca la două capete. Au făcut front comun cu liberalii, atunci când propriile interese electorale au cerut-o. Cazul anchetării Monicăi Iacob Ridzi este elocvent. Comisia dedicată Elenei Udrea aşijderea.

PDL se află, astfel, într-o postură nu foarte confortabilă: să fie partidul la putere în interiorul puterii. Ca să combată duplicitatea PSD-iştilor, liderii democrat-liberali au decis să joace cartea responsabilităţii, conştienţi că scandalul făcut de Băsescu pe vremea liberalilor nu a fost cea mai bună strategie.

După ce PSD-iştii au pus umărul în parlament la mazilirea Monicăi Iacob Ridzi şi dau semne că vor să procedeze la fel şi în cazul Elenei Udrea, premierul Emil Boc, ministrul dezvoltării r