„Nu m-as muta inapoi nici sa ma impusti" sau „Liftul se strica in fiecare zi. Acum se strica o data la doua luni" sunt impresiile lasate de doar doua din persoanele care s-au mutat in ultimii trei ani in cele peste zece mii de locuinte noi construite in Bucuresti. Acesti oameni si-au schimbat adresa, dar si modul de viata.
Fara sa ne dam seama, Bucurestiul a inceput sa se schimbe. In afara turnurilor de birouri care se inalta in centrul orasului si a mallurilor din cartiere, pe alocuri au inceput sa-si faca loc printre blocurile gri, de zece etaje, cartiere noi, cu pereti albi sau viu colorati.
Potrivit datelor de la Statistica, in zona Bucuresti-Ilfov au fost construite in anii 2006-2008 aproape 20.000 de locuinte noi.
Potrivit unei analize ZF, cu ajutorul informatiilor furnizate de catre dezvoltatori si firmele de consultatna imobiliara, peste 10.000 de unitati au fost realizate in 40 de ansambluri rezidentiale cu cel putin 100 de locuinte fiecare.
Numarul poate parea mare: echivalentul a 200 de blocuri noi cu 50 de apartamente fiecare, insa la nivelul Capitalei reprezinta doar ceva mai mult de 1% din stocul locativ. Mult anuntata revolutie imobiliara, in care erau planificate peste 100.000 de locuinte noi numai in Bucuresti, a fost amanata de criza financiara, astfel ca cei care se pot mandri ca s-au mutat intr-un bloc nou vor ramane destul de putini.
„Nu m-as muta inapoi nici sa ma impusti. E aproape imposibil sa faci comparatie intre un bloc construit in anii ‘70 si un bloc nou. Poti compara doar complexurile noi intre ele", spune Dan B., un tanar care lucreaza in domeniul transporturilor rutiere si care a cumparat in acest an un apartament in ansamblul New Town din zona Dristor.
Dan a renuntat la statutul de chirias al unei garsoniere din zona Pietei Amzei pentru un apartament cu doua camere la Dristor: pozitie mai puti
