Început în 1998, al doilea război din Congo s-a sfărşit, teoretic, în 2003, dar continuă să facă victime chiar şi astăzi.

Grupuri beligerante:

A. R.D. Congo, Namibia, Zimbabwe, Angola, Ciad, forţele Hutu şi miliţia Mai-Mai

B. Ruanda, Uganda, Burundi, Mişcarea pentru Eliberare din Congo, Rassemblement Congolais pour la Démocratie (Mişcarea Congoleză pentru Democraţie, cu susţinere din partea guvernului din Ruanda - RCD) , forţele tutsi.

Filmul evenimentelor:

august 1998: primul război congolez se terminase de puţin timp, iar Kabila luase puterea. Totuşi, regiunea de est era o mare problemă pentru noua conducere. Mişcarea pentru Democraţie, cu sprijin ruandez şi ugandez, prelua controlul de facto în est, stabilindu-şi centrul de comandă în oraşul Goma.

Kabila îşi apropie militanţii Hutu şi declanşează o propaganda naţională împotriva etnicilor tutsi. Aceasta dă roade şi naşte atrocităţi: câţiva etnici tutsi sunt pur şi simplu linşaţi la Kinshasa.

"Oamenii trebuie să aducă macete, furci, arcuri, sape, cazmale, greble, bâte, bare de metal şi, în ordine, dorinţa de a ucide ruandezi tutsi" - îndemn al unui lider al propagandei anti-tutsi

Duşmanii puterii preiau controlul în zona Kitona, de pe coasta Atlanticului şi forţează avansarea spre Kinshasa.

Momentul cheie: 13 august

Coaliţia anti-guvernamentală reuşeşte să pună mâna pe hidrocentrala Inga şi pe portul Matadi. Astfel, capitala Kinshasa şi vaste regiuni din apropierea sa rămân fără electricitate, iar mărfurile din port nu mai ajung la oameni. Mulţi mor de foame şi diverse boli. Forţele exploatează ilegal diamante şi alte zăcăminte şi le vând, pentru a cumpără arme şi a continua ofensiva.

septembrie 1998: Kabila reuşeşte să obţină ajutorul unei părţi a Comunităţii Sud-Africane pentru