Promovarea deficitară este o caracteristică a domeniului muzeal. Foişorul de Foc ilustrează prin excelenţă acest aspect. (Articolul face parte din campania "Muzeele cavou" a ziarului "Adevărul") VEDEŢI ÎN DREAPTA MAI MULTE INAGINI DIN MUZEUL POMPIERILOR!

Din 1963, această clădire binecunoscută găzduieşte Muzeul Naţional al Pompierilor, de care, însă, foarte puţini bucureşteni ştiu şi mult mai puţini ajung să-l viziteze.

Un muzeu atrăgător

Orice vizitator care îi trece pragul este impresionat de mulţimea exponatelor, printre care, steagurile şi manechinele îmbrăcate în costume de intervenţie sau în uniformă de pompier abundă.

În multe vitrine sunt expuse documente şi medalii care marchează evenimente importante din istoria pompierilor români.

Printre acestea, se află şi o fotografie din anul 1900 în care sunt imortalizaţi veteranii momentului istoric din 13 septembrie 1848, care, prin vitejia lor, au scăpat Bucureştiul de furia distrugătoare a turcilor.

Ignorat de bucureşteni

Un bărbat care locuieşte de 52 de ani în apropierea Foişorului de Foc a declarat că el nu a ştiut că aici se află muzeul pompierilor, deşi pe clădire este o placă informativă, iar seara, Foişorul este bine luminat.

„Probabil nu mi-a atras atenţia”, spune bărbatul care recunoaşte că n-a aflat de nicăieri că există un muzeu al pompierilor.

Şi alţi bucureşteni, din alte zone ale oraşului, nu au habar despre acest muzeu.

„Cultura se mai face şi cu forţa”, spune, ironic, istoricul Constantin Mandache, muzeograf la Foişorul de Foc.

„Pe vremea comuniştilor, primeam şi câte 30 de grupuri de muncitori pe zi, aduşi obligatoriu. Cea mai mare satisfacţie o aveam când, duminica, recunoşteam pe unii dintre ei, revenind, individual şi împreună cu familia”, îşi aduce aminte muzeograful.