Cel mai neglijat sector al infrastructurii in ultimii 20 de ani, calea ferata, se zbate in prezent pentru supravietuire, in conditiile in care jumatate din lungimea totala a retelei are termenul limita de reparatie depasit.
Desi se afla pe primele sapte locuri in Europa ca lungime (cu 10.500 km operationali dintr-un total de 17.700 km), investitiile din acest sector au reprezentat in ultimii ani doar un sfert din cele pentru sectorul rutier, situatie care a condus la formarea unor derapaje adanci intre cele doua sectoare. Un exemplu este chiar bugetul alocat pentru CFR Infrastructura, care se ridica la 1,2 miliarde de lei (295 mil. euro), suma care include si fondurile nerambursabile de la ISPA. Spre comparatie, bugetul alocat dezvoltarii infrastructurii rutiere se ridica anul acesta la 1,2 miliarde de euro.
Efectele lipsei de investitii se resimt deja. De la Bucuresti la Giurgiu drumul este in prezent de 160 km in loc de 70 km, pentru ca podul de la Gradistea s-a prabusit in 2005 si nu a mai fost reparat, Slanic Moldova este blocata tot din cauza unui pod prabusit, iar tunelul feroviar de un km de langa Galati si-a depasit termenul limita pentru reparatii.
In numarul curent al Business Construct, va prezentam pe larg care este situatia infrastructurii feroviare si care sunt propunerile asociatiilor de profil pentru a relansa acest sector. Lipsa investitiilor a lovit puternic in productivitatea caii ferate, pentru ca numarul vagoanelor utilizate a scazut de cinci ori dupa ‘90. Daca inainte erau peste 5.500 de trenuri, acum mai sunt operationale doar 1.500-1.600 de trenuri de calatori. Spre comparatie, Marea Britanie are 15.000 km de cale ferata si 24.500 de trenuri de calatori, fara a le include si pe cele de marfa.
In loc sa fie introduse mai multe trenuri pentru ca veniturile sa creasca, in fiecare an sunt inchise anumite rute considerate n
