Alegerile din Moldova nu ne intereseaza, fiindca suntem prea ocupati cu micile scandaluri interne, asa cum am fost mereu de peste o suta de ani incoace. Moldova nu este decat o periferie saraca si periculoasa pentru oficialii romani, asa ca nimeni nu se mira la Bucuresti ca pe aeroportul militar de langa Chisinau au aterizat zilele trecute avioane rusesti. La alegerile de pe 5 aprilie, aeronavele armatei ruse au fost mai discrete si au poposit la Tiraspol, dar acum Moscova vrea sa-si arate forta si, eventual, sa reaminteasca lumii a cui e Moldova si cine are voie sa faca experiente in aceasta zona. Alegerile din 29 iulie vor decide daca Basarabia ramane sub tutela Rusiei sau daca moldovenii prefera influenta occidentala. Intre biciul european si bomboanele rusesti, optiunile sunt complicate. Rusia a oferit Moldovei 500 milioane dolari ajutor pe timp de criza, China a plusat cu un miliard, in vreme ce Uniunea Europeana ii da anual Chisinaului 50 milioane euro.

E greu de crezut ca moldovenii vor pleca de sub acoperisul lor gaurit, dar sigur, desi mersul pe ambele sensuri este o specialitate locala. Fara sa o rasfete, Rusia a privit mereu Moldova ca pe propriul sau teritoriu, iar in perioada sovietica liderii de frunte ai URSS au fost trimisi sa-si faca ucenicia la Chisinau. Leonid Brejnev, seful Uniunii Sovietice din 1964 pana la moartea sa, in 1982, si-a inceput ascensiunea ca prim-secretar al Partidului Comunist din Moldova. Constantin Cernenko, ajuns spre sfarsitul vietii in functia suprema a URSS, a fost trimis la Chisinau din 1948 pentru zece ani ca propagandist si apoi ca deputat in Sovietul Suprem al Moldovei. si, dupa cum spun istoricii, pana si Nikita Hrusciov, celebrul reformator poststalinist, ar fi fost interesat de problema basarabeana pe vremea cand era prim-secretar de partid in Ucraina. Spre deosebire de Romania, care nu a stiut cum sa