Cu un număr de 90.000 de vizitatori pe an, Muzeul Naţional de Istorie a României rămâne un obiectiv important pe harta turistică a Bucureştiului. Din păcate, capitala noastră nu atrage încă prea mulţi turişti străini. Înfiinţat în 1972 pentru a glorifica trecutul românilor, aflaţi atunci în plină „epocă de aur”, muzeul încearcă acum să facă rost de fonduri pentru a deveni unul cu aspect occidental. Evz.ro a discutat despre noul concept care va sta la baza instituţiei cu directorul general al muzeului, Crişan Muşeţeanu. Sursa: Muzeul Naţional de Istorie a României
1 /.
Evz.ro: Reabilitarea muzeului a început în 2002, dar până acum nu s-a terminat.
Crişan Muşeţeanu: Da, a început în 2002. Din lipsă de fonduri, ea este, pentru moment, suspendată. Ministerul Culturii caută fonduri pentru repornirea lucrărilor şi reamenajarea muzeului. S-au suspendat de la sfârşitul lui 2006. Sperăm să se găsească o soluţie. Până acum, s-au investit aproximativ 40 de milioane de Ron, bani care au venit de la bugetul de stat. În prezent, lucrările sunt gata în procent de 30 – 35 la sută.
Pentru că muzeul nostru este în mare parte în reconstrucţie, pe lângă dezavantaje, avem şi un avantaj. Avem posibilitatea ca foarte multe obiecte să circule în străinătate. Şi asta are un dublu avantaj: de a face cunoscut patrimoniul din România şi de a face o propagandă culturală excepţională.
Am avut anul trecut o expoziţie de artă neolitică în Elveţia, în timpul Campionatului European de fotbal, făcută cu ţintă pentru publicul care era foarte numeros în perioada aceea. Această expoziţie (cu 1.200 de obiecte, inclusiv Gânditorul), după cum spunea unul din colegii mei elveţieni, a făcut să se schimbe percepţia României pentru mulţi intelectuali din Elveţia. Nu le-a venit să creadă că în acea perioadă exista o astfel de civilizaţie în România.
