Aşa sună concluzia unuia dintre cele mai populare cotidiene ruseşti, Komsomolskaia Pravda. Argumentul pe care respectiva publicaţie îl pune pe tapet în ceea ce priveşte statalitatea Moldovei, este legat de faptul că moldovenii şi românii vorbesc aceeaşi limbă, iar naţionaliştii moldoveni consideră că Chişinăul a fost rupt de Bucureşti de Imperiul Rus, care şi l-a anexat.

Spre deosebire de alegerile din 5 aprilie, care au culminat cu ample proteste în masă ce au degenerat în violenţe, scrutinul din 29 iulie s-a desfăşurat în linişte şi pace, însă rezultatul său este unul răsunător. Partidul Comunist s-a clasat pe primul loc, cu 45% din sufragii, însă în urma scrutinului din 5 aprilie el obţinuse aproape 50% din voturi. Aceasta în timp ce patru partide de opoziţie proromâneşti şi-au adjudecat majoritatea locurilor în parlament, anunţând deja formarea unei coaliţii. În consecinţă, citează Agerpres, partidul de guvernământ din Republica Moldova devine o formaţiune de opoziţie. Naţionaliştii dispun de suficiente voturi pentru a-l alege singuri preşedintele parlamentului. Însă nici opoziţiei, nici comuniştilor nu le ajung voturile pentru alegerea fără probleme a noului şef al statului, comentează Komsomolskaia Pravda.

Dacă se va reuşi alegerea unui preşedinte în Republica Moldova rămâne o mare enigmă, menţionează publicaţia citată, adăugând că o problemă şi mai mare este cum va reacţiona Transnistria la victoria naţionaliştilor români la Chişinău? În opinia ziariştilor ruşi, acum va fi şi mai greu de ajuns la o reconciliere între Tiraspol şi Chişinău. "Fără panică! Republica Moldova nu va pleca spre România. Moldova este, desigur, în pericol. Situaţia politică din republică este instabilă. Economia şchioapătă de ambele picioare. Şi rezolvarea conflictului transnistrean s-a îndepărtat" - încearcă să calmeze spiritele Konstantin Zatulin, vicepreşe