„A trăi pentru a-ţi povesti viaţa“… Cuvintele acestea ce stau, ca titlu, pe coperta memoriilor lui Gabriel García Márquez reprezintă, de fapt, crezul şi programul existenţial al marelui scriitor columbian. (...) „A trăi pentru a-ţi povesti viaţa“… Cuvintele acestea ce stau, ca titlu, pe coperta memoriilor lui Gabriel García Márquez reprezintă, de fapt, crezul şi programul existenţial al marelui scriitor columbian. Mutatis mutandis şi păstrând toate proporţiile, aş putea afirma că acelaşi principiu a călăuzit, cumva, instinctiv, şi o bună parte a vieţii dlui dr. Iulius Iancu, medic-scriitor originar din România şi trăitor, de câteva decenii, pe ţărmul Mediteranei, la Haifa (Israel). Dovadă – cele şapte sau opt volume publicate până acum, dintre care se distinge cu deosebire, tetralogia „Noi, copiii străzii Leca“ – uliţa băcăuană a copilăriei dsale (scriere care a fost prezentată, pe larg, în „Viaţa medicală“). Mânat de acelaşi impuls, dl dr. I. Iancu revine cu o nouă carte: PRINŢESA DIN HARDUF (apărută la Bacău, în 2009). Metafora din titlu se cere decodificată: Harduf este numele străzii din Haifa unde se află casa în care, de mulţi ani, trăieşte familia dr. Iancu, iar „prinţesa“ este soţia autorului, Rita. Cu care s-a căsătorit, în urmă cu mai bine de şase decenii, pe când era proaspăt absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Deşi nu întotdeauna uşoară, viaţa lor împreună a fost fericită, au o fiică, o nepoată, un nepot şi doi strănepoţi. Au muncit mult, dar s-au bucurat de viaţă, au avut un trai tihnit şi au călătorit prin aproape toată lumea. Până acum vreo opt ani, când medicul a observat, la soţia sa, o serie de tulburări cognitive care i-au dat de bănuit că ar fi semnele unei cumplite boli. Profesorului neurolog care a examinat-o pe Rita i-a confirmat t Publicitate emerile: da, era Alzheimer. Dl dr. Iancu ştia, fireşte, despre ce e vorba, ce îi aş