Sute de cladiri subrede si multe altele neidentificate inca. Zvonuri alarmiste care ii impiedica pe oameni sa se mute, pentru a permite consolidarile. Cladiri foarte inalte, construite peste tot, desi efectele seismului de Vrancea nu au fost suficient cercetate. Lipsa de bani, materiale de constructii ieftine si uneori netestate, inspectii insuficiente. Iata, pe scurt, erorile care ne impiedica sa fim mai relaxati in legatura cu viitorul cutremur. Uitam ca Bucurestiul e capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa.
La 32 de ani de la marele cutremur din 1977, Romania a invatat si nu prea lectiile. In Bucuresti, de exemplu, din cele 400 de cladiri expertizate si incadrate intr-o clasa de risc seismic, mai putin de o treime au fost sau sunt in curs de consolidare si reabilitare. In ritmul actual de finisare a maximum doua cladiri pe an, spun specialistii, avem nevoie de o jumatate de secol ca sa le consolidam pe toate, perioada in care pot aparea noi cutremure si cladiri avariate.
Marea problema, cred inginerii constructori, e ca nici macar nu au fost identificate toate cladirile cu probleme din capitala. "Toate cladirie ridicate inainte de 1940 sunt cu mari probleme – spune prof. univ. ing. Dan Lungu, de la Facultatea de Constructii din Bucuresti -, cu cat mai inalte sunt cladirile, cu atat mai avariate au fost in 1977. N-as recomanda nimanui sa cumpere o cladire de dinainte de razboi, ele trebuie sa intre la consolidare sau demolare, daca nu sunt blocuri monument sau se afla in zone protejate."
Primele coduri de proiectare antiseismica au aparut abia intre 1963 si 1977. Este vorba despre o proiectare de nivel inferior in raport cu exigentele de azi. Dupa 1977, au aparut cladiri cu norme de proiectare imbunatatite. Dupa 1990, lucrurile s-au imbunatatit si mai mult.
Dar proprietarii apartamentelor din blocurile periclitate
