ETA vrea să-şi marcheze momentul înfiinţării printr-o recrudescenţă a violenţelor.De patru decenii, ETA susţine o campanie sângeroasă de obţinere a independenţei în şapte regiuni din nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei. Joi, doi ofiţeri ai Gărzii Civile au fost omorâţi de explozia unei maşini capcană pe insula Mallorca. Miercuri, sediul poliţiei din oraşul Burgos din nordul Spaniei a sărit în aer.

Ambele explozii s-au petrecut în săptămâna în care organizaţia teroristă ETA, căreia i-au fost atribuite atacurile, a împlinit 50 de ani de la înfiinţare. Cu victimele din această săptămână, bilanţul asasinatelor sau atentatelor ETA ajunge la peste 800 de morţi.

Cine este ETA?

Euskadi Ta Azkatasuna. Sau în traducere „Vatra bascilor şi Libertate”. Este numele unei mişcări care la origine i-a adunat laolaltă pe studenţii care s-au împotrivit dictaturii generalului Franco. În timpul regimului Franco, limba bască a fost interzisă, elementele distinctive ale culturii basce au fost şterse, iar intelectualii basci au fost închişi şi torturaţi pentru convingerile lor politice sau ideologice.

Moartea lui Franco, în 1975, a schimbat totul peste noapte. Astăzi, Ţara Bascilor se bucură de o autonomie de care nu beneficiază nicio regiune din Spania: parlament propriu, poliţie proprie, liber control asupra taxelor colectate şi asupra sistemului educaţional.

În dizgraţie

Spre sfârşitul deceniului 8 al secolului trecut, ETA ajunsese la o „rată” a atentatelor de aproximativ 100 de victime pe an. Era perioada de refacere a Spaniei după o lungă dictatură. De zece ani însă, chiar dacă nu se ţine întotdeauna de cuvânt, ETA declară că se abţine de la atacuri.

O explicaţie a profilului mai reţinut afişat de ETA ar fi că în societatea bască au câştigat teren naţionaliştii moderaţi. Iar simpatia g