Războiul din Afganistan, relaţia cu Rusia şi stabilirea noului concept strategic al NATO sunt principalele dosare care îi vor da bătăie de cap noului secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen. Sursa: Xinhua
Fostul premier danez preia de azi şefia politică a NATO de la olandezul Jaap de Hoop Scheffer, care a ajuns la sfârşitul unui mandat, prelungit, de 5 ani şi jumătate.
Prioritatea numărul unu rămâne succesul în lupta cu talibanii din Afganistan, ce ar permite, într-un târziu, retragerea celor 65.000 de soldaţi care activează în cadrul misiunii NATO. Până la retragere însă, Rasmussen va avea ingrata misiune de a solicita statelor europene să îşi suplimenteze numărul militarilor detaşaţi în Afganistan, într-un moment în care sprijinul publicului pen tru acest război a scăzut simţitor.
Mai mulţi politicieni, şi însuşi fostul secretar general al NATO, scrie Reuters, au avertizat că misiunea din Afganistan reprezintă un test crucial pentru puterea şi chiar relevanţa Alianţei, care a împlinit anul acesta 60 de ani.
Relaţiile cu Rusia s-au îmbunătăţit recent, după îngheţul survenit în timpul războiului din Georgia, din 2008. Totuşi, Moscova priveşte în continuare cu suspiciune o posibilă extindere a NATO în Georgia şi Ucraina.
Un politician cu experienţă
Unul dintre atuurile noului şef al Alianţei este experienţa căpătată în timpul mandatelor de premier. Analiştii citaţi de Reuters apreciază că Rasmussen va putea să discute în mod direct cu şefii de state şi de guverne europene, cu care are deja legături strânse. Buna comunicare cu liderii europeni îi va folosi lui Rasmussen în stabilirea noului concept strategic al Alianţei. Documentul, care ar trebui să fie adoptat anul acesta, va redefini doctrina NATO, incluzând noile ameninţări globale precum pirateria, terorismul
