O eventuală orientare pro-europeană mai clară a Republicii Moldova după alegerile de miercuri ar putea fi acceptată de Rusia, susţine directorul adjunct al Centrului Carnegie din Moscova, Samuel Greene, citat de Europa Liberă.

Potrivit lui Greene, Republica Moldova este una dintre puţinele zone de „conflict îngheţat” unde Moscova are interesul să joace un rol constructiv şi să demonstreze că există cazuri în care poate coopera bine cu UE în rezolvarea unui conflict. „Numai că ruşii vor să fie siguri că nu vor fi trădaţi de o Moldovă care va căuta, de pildă, să facă parte din NATO”, avertizează directorul adjunct al Centrului Carnegie din Moscova.

Opoziţia şi realitatea geopolitică

În ceea ce priveşte aderarea la UE, Rusia ştie că nici aceasta şi nici o posibilă unire a Republicii Moldova cu România nu sunt la ordinea zilei. „O eventuală coaliţie formată de opoziţie va vrea să pună Moldova pe o direcţie europeană mai clară, numai că va fi foarte greu. Viitorul guvern va avea de-a face cu aceeaşi realitate geopolitică. Adică va trebui să accepte faptul că Moldova nu are şanse în momentul de faţă să devină membru al UE, precum şi realitatea că Moldova nu îşi controlează întregul teritoriu. Iar ca să controleze Transnistria, are nevoie de aprobarea Moscovei”, conchide Samuel Greene.

În opinia lui Nikolai Buharin, expert la Institutul Economiei de pe lângă Academia de Ştiinţe a Rusiei, Chişinăul nu va încerca să iasă din sfera de influenţă a Rusiei, iar criza eco nomică va determina menţinerea politicii „multivectoriale”. „Dacă actuala criză globală se va prelungi, noua putere de la Chişinău va păstra politica bazată pe mai mulţi vectori, în care Rusia va reprezenta o componentă importantă, chiar dacă la nivel retoric vor prevala UE şi România”, conchide Buharin.