Tradiţia populară este plină de forme, materiale, simboluri şi culori, de la care lumea modernă, în general, şi stilurile de amenajare, în particular, obişnuiesc "să se împrumute". Astfel de împrumuturi, pe fondul unor linii de amenajare anterior conturate, generează interpretări stilistice particulare deosebit de atrăgătoare.
Vorbim aşadar despre împrumuturi, şi nu despre transpunerea în totalitate a unui stil tradiţional rustic pe scheletul complet gol al unui interior. Este lesne de urmărit faptul că cel mai des evocat "împrumut" din arhitectura tradiţională românească este lemnul masiv, în stare brută. Privitor la materialul lemn masiv - brut, afirmaţia dnului Ştefan Ciprian, şef secţie Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, exprimă cel mai bine locul pe care acesta îl ocupă în cultura noastră.
"Arhitectura lemnului se subscrie fenomenului arhitecturii populare şi constituie unul dintre domeniile majore ale definirii culturii specifice ţării noastre, cultură în care nobleţea materialului lemnos care polarizează energii şi sentimente umane elevate defineşte o puternică civilizaţie a lemnului."
Filozofia lui Brâncuşi despre lemn - "Lemnul este în sine şi sub toate aspectele sculptural" - este reinterpretată după un secol de designerii colaboratori ai firmei italieneşti Riva. Mobilierul proiectat după acest crez urmăreşte să păstreze şi chiar să valorifice calităţile naturale, direcţia firească a nodurilor şi fisurilor lemnului, amplificându-i frumuseţea prin modelarea lui în forme simple. Cum anume o fac puteţi descoperi din informaţia şi imaginile sugestive redate în cadrul rubricii "Idei pentru casa ta".
În afară de lemn, din tradiţia populară avem ştergarele, marama tradiţională, ulcelele sau străchinile din lut împodobite cu vii motive populare, roţile de care, grinzile din lemn ş.a.m.d, elemente care folo
