- Jurnalul unui pelerinaj -
Fiecare om are drumul sau care duce la Dumnezeu. Unii il gasesc mai usor, altii mai greu, altii nu-l gasesc niciodata. Unii au rugaciunea in suflet, altii o cauta la nevoie, prin incercarile nefericite ale vietii. In ce ma priveste, atunci cand doresc sa gasesc raspunsuri la nelinistile si asteptarile mele, cand vreau sa-mi usurez sufletul, cand vreau sa-mi limpezesc mintea - singura cale ramane evadarea intr-un pelerinaj. Cel de anul acesta a fost al optulea si, cu siguranta, nu va fi ultimul. Chiar daca oamenii de stiinta vor descoperi cum s-a nascut universul si acceleratorul de particule va fi repornit, eu tot mai nadajduiesc ca salvarea omului nu vine din progresul tehnic, ci din intoarcerea la Dumnezeu.
Evia. Sfantul Ioan Rusul
Pelerinajul nu este o plimbare oarecare, nu e concediu de odihna, nu e shopping, nu e nici fuga de lume. O calatorie ca aceasta este planul lui Dumnezeu pentru fiecare suflet in parte, este incercarea, vointa de a te lupta cu propriile slabiciuni. Este cautarea. La sfarsit, invariabil, fiecare socoate cat i-a fost de folos si cat i-a daruit Dumnezeu din mila Sa nemarginita.
Cine nu suporta drumul in autocar, oamenii de diferite conditii sociale, caratul bagajelor in camera de hotel (si invers), trezitul la ore imposibile, drumul uneori anevoios - nu prea are ce cauta intr-o astfel de calatorie.
...Intotdeauna plec la drum cu binecuvantarea preotului meu duhovnic, cu anafura intr-o punguta, o carte de rugaciuni si minimum de bagaj. In pelerinajul din Grecia, la care am participat vara aceasta, am fost 51 de calatori si doi preoti de la Muntele Athos, care ni s-au alaturat din Salonic, preotul nostru, cu care am plecat din tara, si o conducatoare de grup. Daca mai adaug ca pe unul din soferi il chema si... Ioan Rusul, nici ca ne mai poate sta ceva in cale. Planul e
