Odată cu creşterea lichidităţii din sistem şi cu descoperirea statului pe post de client fidel, băncile au revenit la practicile dinaintea crizei, cu dobânzi reduse mai mult la depozite decât la credite. Deocamdată, însă, populaţia nu mai vrea credite. Discuţiile din ultimul timp referitoare la depozite şi la credite au fost axate pe programul „Prima Casă“ şi pe avantajele sau dezavantajele pe care le oferă această formă de achiziţionare a unei locuinţe. Ra
Odată cu creşterea lichidităţii din sistem şi cu descoperirea statului pe post de client fidel, băncile au revenit la practicile dinaintea crizei, cu dobânzi reduse mai mult la depozite decât la credite. Deocamdată, însă, populaţia nu mai vrea credite.
Discuţiile din ultimul timp referitoare la depozite şi la credite au fost axate pe programul „Prima Casă“ şi pe avantajele sau dezavantajele pe care le oferă această formă de achiziţionare a unei locuinţe. Randamentele depozitelor au intrat într-un con de umbră după ce piaţa de capital a dat semne de revenire, iar creditele bancare, ca şi leasingul, au devenit neinteresante pentru majoritatea populaţiei, deoarece împrumuturile nu au mare căutare în această perioadă. Nivelurile dobânzilor însă nu au stat pe loc. Odată cu modificările operate de Banca Naţională a României (BNR), băncile au început să micşoreze bonificaţiile depozitelor la termen, iar următoarea mişcare este reducerea dobânzilor la credite.
Problemele legate de creditele neperformante nu sunt încă foarte presante pentru sistemul bancar autohton. Conform datelor BNR, la finele lunii mai, valoarea creditelor restante din sistem a ajuns la 2,55% din total, adică 1,3 miliarde euro. Creşterea masivă este o problemă (în urmă cu un an ponderea neperformantelor era de circa 1%), însă valoarea redusă nu obligă băncile să reeşaloneze prea multe împrumuturi. Şi nici să umble la dobânzi. @N
