Comercianţii se plâng că nu înţeleg nimic din „păsăreasca” stranierilor veniţi în concediu

Terasele sunt pline de tineri veniţi de peste hotare care cer chel-nerilor apă „frizzantă” sau „peperoncino” în meniuri.

Sunt înţoliţi cu haine de firmă, poartă ochelari de soare şi pe vreme rea, vorbesc tare şi gesticulă mult. Aşa arată profilul general valabil al nemţenilor care se întorc în concediu din străinătate. „Come se dice la voi?”, începe fiecare discuţie cu pietrenii reveniţi de peste hotare, majoritatea după numai câteva luni petrecute în peninsulă. Atitudinea superioară întinde la maximum nervii celor care sunt nevoiţi să asculte frânturi din limba italiană şi să le dea indicaţii în limba maternă.

La bar se cere „apă frizzantă”

Ospătarii pietreni sunt cu calmul la pământ. „În ultima săptămână au ajuns în oraş cei plecaţi dincolo. Vin la noi la restaurant şi cer în continuu apă «frizzantă» sau sos „de pomodori”. Eu ştiu ce înseamnă, dar ne pun nervii la încercare pentru că pe mulţi îi cunoaştem şi ştim că au plecat recent din ţară”, a povestit Mihai Banu, un ospătar iritat de situaţie.

La fel de enervaţi sunt şi angajaţii pizzeriilor din oraş. Deşi meniurile sunt explicite în limba română, „stranierii” cer detalii în italiană. „Mie mi se pare că se dau în spectacol. Vin domnişoarele cu însoţitorii lor italieni şi vor ca noi să le traducem meniul în italiană”, a spus Mirela Drângu, ospătar la o pizzerie din centrul urbei.

„Soldi” nu sunt de ajuns la piaţă

Cele mai mari dificultăţi le întâmpină comercianţii din pieţe. Ei sunt nevoiţi să se adapteze la situaţie şi să le explice de mai multe ori paritatea leu-euro. „Astăzi a venit la noi o doamnă care vroia să plătească un kilogram de roşii cu o bancnotă de 50 euro. Noi am râs şi i-am spus politicos că nu avem rest”, povesteşte amuzat Ionel Bursuc, un pieţa