Ce este mai bine pentru bugetul de stat al Romaniei: sa creasca numarul somerilor cu cateva zeci sau sute de mii in urma reducerii numarului de functionari bugetofagi cu 20% sau sa ramana intact "efectivul" acestora, dar sa fie renumerati mai slab cu cateva procente?
Teoretic, oricare dintre aceste doua variante ar putea insemna o reducere de cheltuieli. Practic, orice masura ar adopta Guvernul s-ar putea sa ne coste mult mai scump.
In primul rand, asa cum spunea si Traian Basescu in ultimul interviu acordat postului public de radio, daca la sporuri mai poti umbla, la salarii de baza este aproape imposibil. Pentru a putea opera o reducere, spre exemplu cu 20%, a salariilor in randul functionarilor, exista cam trei posibilitati: tai din salariul minim pe economie - principala baza de calcul a salariilor, renegociazi salariile colective cu sindicatele sau obligi fiecare functionar vizat sa semneze un act aditional la contractul individual de munca prin care sa accepte o diminuare a salariului.
Reducerea valorii salariului minim pe economie nu numai ca ar fi absurda, dar ar avea implicatii majore si in mediul privat. Renegocierea salariilor colective trebuie sa tina cont, printre altele, de Legea statutului functionarului public si ar fi cu siguranta un proces de durata.
In acelasi timp, nici modificarea contractelor individuale de munca nu este prea facila, mai cu seama ca acestea nu pot avea dispozitii contrare contractului colectiv. Fara indoiala ca, de la caz la caz, se pot gasi si alte solutii prin care se poate umbla la salarii, precum reincadrarea pe un alt post pentru care functionarul nu are studii de specialitate, astfel incat angajatorul sa nu mai fie obligat prin lege sa-i acorde un salariu de baza egal cu cel putin doua salarii minime pe economie.
Ca nu se pot diminua salariile bugetarilor de fieca
