REVOLUŢIE. România e printre puţinele ţări din lume care folosesc bancnote pe suport de polimer. Se păstrează bine şi sunt greu de falsificat. Sursa: Andreea Tănase
Pe 11 august 1999, în pragul mileniului trei, un eveniment major marca existenţa românilor: cea mai mare eclipsă de soare a secolului, ocazie cu care a fost lansată şi prima bancnotă pe suport de polimer, în valoare de 2.000 de lei. Elegantă şi greu de falsificat, noua bancnotă a avut şi un efect psihologic pozitiv asupra populaţiei, care nu a mai folosit-o ca agendă telefonică sau ca blocnotes.
„Practic, în aceşti zece ani, românii au început să respecte banii şi să aibă grijă faţă de valoarea muncii lor. Să nu uităm cum a rătau bancnotele de hârtie după scurt timp de la lansare: îndoite, murdare, cu fel de fel de texte pe ele. Or, cele din polimer sunt mult mai rezistente şi nici nu pot fi inscripţionate cu pixul. Aşa că nu doar valoarea sumei de pe ele îndeamnă la păstrare, ci şi aspectul.
Să ne amintim că, acum zece ani, lansarea bancnotei de 2.000 de lei, în perioada eclipsei, i-a convins pe mulţi s-o păstreze la loc sigur, ca o amintire plăcută şi rezistentă”, apreciază prof. univ. dr. Florin Tudose, psihiatru. El consideră că, prin bancnotele pe suport polimeric, mentalitatea românului a fost pregătită pentru momentul în care vom trece la moneda unică europeană, în 2014.
11 elemente de siguranţă
Potrivit specialiştilor de la Banca Naţională, plasticul bancnotelor are o durată de viaţă de cel puţin patru ori mai mare decât a hârtiei, firul de siguranţă rezistă mai bine în polimer ca şi banda iridescentă, culoarea cernelii se modifică în funcţie de lumină, microtextul rămâne vizibil. În total, plasticul permite nu mai puţin de 11 elemente de siguranţă. În momentul de faţă, nu mai puţin de 30 de state de pe glob folosesc bancnotele impri
