Cel puţin o sută de persoane sunt trase la răspundere pentru participarea la manifestaţiile violente desfăşurate după alegerile prezidenţiale iraniene de la 12 iunie, câştigate de Mahmoud Ahmadinejad. Procesul a început sămbătă la un "tribunal revoluţionar" din Teheran.

În presa scrisă s-a relatat că deţinuţii sunt acuzaţi de acţiune împotriva securităţii naţionale, de tulburare a liniştii publice şi de comiterea unor acte de vandalism. Agenţia oficială de ştiri, IRNA, a anunţat săptămâna trecută că protestatarii sunt acuzaţi de "perturbarea ordinii şi a securităţii", de "legături cu ipocriţii" (termen folosit de regimul de la Teheran pentru a-i desemna pe "Mujahedinii poporului", principala mişcare de Opoziţie, aflată în exil, n.r.) şi de "port de arme de foc şi grenade, atacuri împotriva forţelor de ordine şi a miliţiilor islamiste, precum şi transmiterea de imagini pentru presa inamică".

MĂRTURII

"Le spun tuturor (...) că problema fraudelor la alegerile din Iran a fost o minciună, care a apărut pentru a provoca revolte şi pentru a face Iranul să devină ca Afganistanul şi Irakul", a declarat, în faţa completului de judecată, Mohammad Ali Abtahi, ex-vicepreşedinte în mandatul liderului reformator Mohammad Khatami (1998 - 2005).

MINCIUNI

Doi foşti preşedinţi iranieni contestă procesul celor 100 de protestatari. Mohammad Khatami consideră că această judecată este "o punere în scenă" neconstituţională: "Din câte ştiu, ceea ce s-a întâmplat a încălcat Constituţia, legea şi dreptul cetăţenilor. Acest gen de punere în scenă este, în primul rând, contrară intereselor regimului şi aduce atingere încrederii opiniei publice". Khatami a insistat că "mărturiile obţinute în timpul procesului nu au nici o credibilitate".

Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi fostul preşedinte Akbar Hachemi Rafsanjani. Acesta a declarat că m