În prima joi din luna august, "cel dintâi fiu al ţării" a inspectat culturi de plante tehnice în două judeţe din sudul ţării - Teleorman şi Călăraşi, precum şi şantierul Canalului Dunăre-Bucureşti. Organizaţia Pionierilor îşi desemna noua conducere şi trimitea, după tipic, o telegramă lui Ceauşescu. Absolvenţii de liceu intrau în linie dreaptă pentru sesiunea din august a examenului de bacalaureat, iar cele şase baze de agrement din Bucureşti aveau de la ora 18:00 program de discotecă.
DE VEGHE-N LANUL DE CICOARE
Dis-de-dimineaţă, elicopterul folosit de Nicolae Ceauşescu a aterizat în apropierea localităţii Drăgăneşti-Vlaşca pe terenurile Staţiunii de Cercetare Agricolă Teleorman. Înaltul oaspete a fost primit de Ioan Constantin Deaconu, primul secretar al Comitetului Judeţean de Partid Teleorman şi de Gheorghe David, ministrul Agriculturii. I s-a arătat un lan de ricin, Emilian Negrilă, directorul staţiunii a dat detalii despre o realizare a cercetătorilor din subordinea sa - un soi de ricin botezat după numele judeţului. Lămurit cu ricinul, Ceauşescu a cerut ca în 1990 să se extindă culturile de năut şi cicoare. Cele două plante au rămas în memoria colectivă drept înlocuitori ai obişnuitei cafele. Printre amintirile din anii '80, la loc de cinste figurează "cafeaua-amestec" sau "nechezolul". Din praful brun obţinut în principal prin măcinarea boabelor de năut şi de cicoare se prepara o licoare ce-ar fi trebuit să semene la gust şi, mai ales, să producă aceleaşi efecte precum cea obţinută din boabele arborelui de cafea.
Ca în atâtea alte cazuri, despre "nechezol" mai mult s-a vorbit după Revoluţie decât s-a băut efectiv în anii '80. Cum, necum, băutorii de cafea găseau modalităţi de a-şi cultiva plăcerea, evitând "cafeaua amestec" din comerţul de stat.
AMBIŢII EXOTICE
După cum avea să consemneze
