Dacă ar fi să facem o prezentare a Festivalului de Film pentru Tineret de la Costineşti, folosind un limbaj de lemn demn de un articol scris sub oblăduirea unei ideologii comuniste, aceasta ar suna cam aşa: "o amplă manifestare cultural-educativă, înscrisă în cuprinzătorul Festival Naţional «Cântarea României» şi un bun prilej de întâlnire a artei ci­nematografice cu beneficiarii ei, de dialog între creatori şi public - Gala filmelor cu tematică pentru tineret, de la Costineşti, 28 iulie-6 august".

În ciuda mesajelor constipate pe care le transmiteau, în esenţă, organizatorii - "fiecare din titlurile se­lec­ţionate din ceea ce oferă deja tabloul cinematografic al verii constituie un argument educaţional şi artistic raportabil în programul ga­lei, la menirea ei, la tradiţia ce creşte de la an la an", la urma urmei, acest eveniment reprezenta cea mai im­portantă manifestare naţională de gen, iar în cadrul lui se treceau în revistă toate filmele importante au­to­h­tone rea­lizate de-a lungul unui an.

"Costineşti, staţiunea tineretului, cu frumosul şi încăpătorul său amfiteatru, în care au loc proiecţii până târziu, către şi chiar după miezul nopţii, cu Sala Polivalentă de la Hotelul «Forum», care func­ţio­nează şi ca un studio cinematogra­fic, cu staţia «Radio Vacanţa», ce am­plifi­că dialogurile creatorilor cu iubitorii celei de-a 7-a arte."

În 1989, printre vedetele peliculei româneşti care au fost prezentate la Costineşti s-au numărat "Maria şi marea", film regizat de Mircea Mu­re­şan, "Flori de gheaţă" al lui Anghel Mora, "Vacanţa cea mare" al lui Andrei Blaier, "O vară cu Mara" în regia lui George Cornea şi "De ce are vulpea coadă" al lui Cornel Diaconu.

Larg evantai de teme şi genuri.

Impresiile de-acum, legate de evenimentul de-atunci, nu sunt cri­tice, cum ne-am fi aşteptat, având în vedere