După accidentarea care l-a lăsat într-un scaun cu rotile, George Baltă (23 de ani), face 200 de abdomene zilnic şi speră ca într-o zi să poată merge iar

"Pentru mine rugbyul e ca un drog", spune George Baltă. "Drogul" i-a fost însă aproape fatal. Pe 11 martie 2006, într-un meci de pregătire contra "naţionalei" de juniori, tînărul taloner de la Olimpia Bucureşti s-a năruit pe teren. "Mai erau zece minute. Grămadă! Nu eram încordat. Am pus bărbia în piept. Am auzit o pocnitură înfundată, apoi am simţit un curent de la gît în jos. Asta a fost", îşi rememorează George coşmarul. Avea 20 de ani.

Paralizat de la gît în jos

Talonerul este cel din mijlocul grămezii. George avea 1,83 m şi 96 de kilograme. Un "munte" care primeşte din plin şocul grămezii adverse: 8 oameni vînjoşi, care cîntăresc în total peste 1.000 de kilograme.

George a suferit un traumatism vertebro-medular: două vertebre dislocate, iar una spartă. A rămas paralizat de la gît în jos! În primele momente, doctorii îi mai dădeau doar cîteva ore de trăit!

De atunci el s-a luptat mereu pentru viaţă, acolo, în grămadă. A împins, chiar dacă nu-şi mai simţea trupul, metru cu metru, zi de zi, pentru supravieţuire.

"În 21 de zile vom vedea dacă trăieşte"

Părinţii lui George au fost înmărmuriţi de verdictul medicilor: "Următoarele 21 de zile sînt cruciale. Vom vedea dacă mai trăieşte". "A fost groaznic. Dar, culmea, după ce a trecut, parcă devenisem alt om", îşi aminteşte George.

Şedinţe la psiholog

Lui George îi era greu să se obişnuiască cu gîndul că nu va mai putea mişca mîinile, că nu se va mai putea deplasa pe propriile picioare.

"E groaznic să ai o viaţă activă, să faci sport, după care, brusc, să te trezeşti direct la pat şi să nu te mai poţi deplasa decît într-un scaun cu rotile"

A început recupera