Debutul campionatului primei divizii s-a consumat în nota unei blegeli maxime. Guguştiucii care mai au naivitatea să creadă că noile începuturi pot aduce cu sine şi şansa unor eventuale schimbări au înghiţit-o din nou cu plută cu tot. Cadenţa startului în noul sezon s-a încadrat perfect în monotonia istorică a unui amatorism de fundul curţii. Gloabele din Liga lui Mitică, cu foarte puţine excepţii, nu-şi vor putea depăşi niciodată condiţia câtă vreme sunt bine strunite în frâul mediocrităţii de nişte troglodiţi incurabili.

Rezultatele primei etape s-au încadrat, fără excepţie, în zona unei aşteptări logice. Singurul meci mai al dracului, disputat pe muchie de cuţit, aşa cum ne-ar plăcea să vedem cât mai des, a fost cel de la Craiova. Universitatea şi Dinamo au lăsat tabela neschimbată, dar au lăsat şi amintirea unui fotbal mai animat. Oltenii au stat pe picioare în faţa dinamoviştilor şi au săltat peste valoarea reală a echipei graţie unei supradoze de orgoliu. Din păcate, acest orgoliu benefic din punct de vedere sportiv este stârnit de o rivalitate care excede de multe ori competiţia şi se opreşte în scuturile jandarmeriei. CFR Cluj a reconfirmat în faţa Unirii Urziceni adjudecarea Super Cupei României. Ioan Ovidiu Sabău, ca antrenor al Timişoarei, şi-a mai pedepsit încă o dată fosta echipă, Gloria Bistriţa. Rapidul, echipa debuturilor zglobii, a reconfirmat tradiţia realizând scorul etapei cu Politehnica Iaşi. Celelalte patru meciuri, meciuri în care au primit botezul primei divizii echipele nou promovate, s-au încheiat prin sancţiunea diferenţei de eşalon. Onoarea răcanilor a fost salvată doar de Astra, ploieştenii câştigând un punct în faţa Pandurilor şi a unui arbitru afectat de caniculă. Unul dintre evenimentele trecute prea uşor cu vederea în comentariile pe marginea primei etape a campionatului îl constituie prezenţa la start a cinci nou pro