Dacă ne-am întrece cu bunicii noştri la treburile gospodăreşti, mulţi dintre noi am ieşi din „competiţie“ cu orgoliul serios şifonat.Bunicii de la ţară îşi ascund bătrâneţea practicând aceleaşi activităţi ca în tinereţe, pe când tinerii de la oraş se înconjoară de obiecte ce le fac viaţa tot mai comodă. Citeşte şi:

Trucuri pentru tinereţe de duratăApa încetineşte procesul de îmbătrânireCeaiurile care menţin tinereţeaÎmbătrânirea populaţiei şi scăderea natalităţii ameninţă Europa

„Când mă gândesc la bunicul care are 93 de ani şi care coseşte câte o jumătate de zi, mi-e şi jenă atunci când mă plâng cât de obosit sunt“, ne-a mărturisit Gabriel Cristea (32 de ani), inginer de profesie. Bărbatul ni-l descrie aproape cu invidie pe bunicul său de la munte.

„La 90 de ani, s-a apucat să confecţioneze haine de piele, iar grajdul îi era plin de tauri, că nu-i era lui frică de animale. Bunica murise de ceva timp, dar moşul s-a ţinut pe picioare. Când mergeam pe acolo, ne minunam: «Cum, tataie, vezi să bagi aţa în ac?», iar moşul ne râdea în nas, trăgând de aţa papiotei“, îşi aminteşte Gabriel.

Bunicul lui nu reprezintă o excepţie a generaţiei din care face parte, dar abia acum fiii şi nepoţii lui încep să-l vadă ca pe un învingător în lupta cu bătrâneţea.

A ştiut ce-a vrut de la viaţă

Deşi nu a fost tot timpul sănătos tun, moşul a reuşit să se ferească de boli grave, pentru că „a ştiut ce vrea de la viaţă“, crede Gabriel. „Muncea de dimineaţa până la amiază, când se cinstea cu un păhărel de ţuică. Apoi, i se făcea somn şi nici nu încăpea vorba - lăsa totul baltă două ore şi «trăgea pe dreapta». Când se trezea, termina treburile, dar la zece era în pat. Îmi amintesc că mereu voia să se trezească de cum mijeau zorii, ca să aibă spor la câmp şi în bătătură“, mai povesteşte bărbatul.

Bunicul lui