Statul a preluat 6.258 de moşii şi a trimis în puşcărie sau în domiciliu obligatoriu 7.804 persoane.La 2 martie 1949, ora 3.00, echipe mixte formate din activişti PCR, miliţieni şi un total de 69.885 de muncitori şi ţărani au început confiscarea moşiilor. Citeşte la finalul articolului Raportulintegral al Comisiei Centrale de executare a Decretului 83. Exproprierea moşiilor punea în aplicare Decretul 83 din 1949, semnat câteva ore după declanşarea operaţiunii, pentru ca totul să rămână secret. La nivel de judeţ, cel mult trei activişti cunoşteau ce urma să se întâmple, iar muncitorii au fost mobilizaţi în ziua premergătoare, fără a li se spune misiunea.
Un rezumat al acestei operaţiuni se regăseşte în Raportul Comisiei Centrale de executare a Decretului 83, raport din care publicăm câteva fragmente. Documentul a apărut în volumul „Istoria comunismului din România”, întocmit de Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste din România.
„IMGB“ la sate
Aşa cum aflăm din Raport, „în toată ţara, acţiunile au început la ora fixată”, ora 3.00, 2 martie 1949, şi au durat patru zile. Au participat echipe formate din activişti PCR şi miliţieni, dar şi 18.974 de muncitori aduşi din oraşe, precum şi 50.911 ţărani săraci. Mai mult, într-unul dintre cazuri, în judeţul Sălaj, fiindcă activiştii şi miliţienii nu reuşeau să facă faţă numeric, 100 de ţărani săraci au fost îmbrăcaţi „în haine de militari şi au fost folosiţi ca atare”.
Raportul vorbeşte despre rolul esenţial al proletariatului: „Menţionăm că în această operaţie muncitorii au constituit elementul de bază, însă şi ţăranii săraci, membri de Partid, mobilizaţi în noaptea premergătoare operaţiei, au avut o bună atitudine de clasă”.
Raportul Comisiei Centrale este structurat pe capitole şi conţine doar o relatare seacă a evenimentelor ce au
