Băsescu pare un şahist nehotărât, care nu ştie ce să mute. Pare sau chiar este. Are câteva variante, mai bune, mai proaste, dar nu reuşeşte să ia o decizie, vrea să ne dea impresia sau chiar şi-a pierdut busola. Aşa că ne ţine pe noi în şah, zicând că nu s-a hotărât să candideze pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie/decembrie. Unii îl cred. Alţii zic că e hotărât să candideze şi joacă o comedie. Face pe victima, pentru că a văzut la referendum că postura asta îi prieşte. Alţii zic: Băsescu a devenit meditativ, gândindu-se la soarta lui, la România, la criză etc. Aşa că omul mai trebuie să reflecteze. Tema lui fiind, conform declaraţiilor proprii, principalul agent electoral, adică situaţia economică. Un Băsescu care dimineaţa nu mai citeşte rapoartele serviciilor secrete şi se uită pe internet la ce se întâmplă pe bursele din NY, Londra şi Frankfurt e o imagine interesantă, măcar de ar fi şi adevărată. E criză, ştie toată lumea, dar cât de gravă e ar fi trebuit să aflăm abia la toamnă şi, odată cu noi, şi candidaţii prezidenţiali pentru Cotroceni - inclusiv Băsescu. Dar uite că delegaţia FMI-ului ne-a dat numai veşti proaste acum. Boc&Co s-au întrecut să ne dea numai veşti bune, ca să ne întreţină buna dispoziţie măcar până când plecăm în vacanţă. Dar, odată veniţi băieţii de la FMI la Bucureşti, comedia s-a terminat. Aflăm numai lucruri proaste, de pildă, că o să avem nu o creştere de 2,5, nici o cădere de minus 4, cum s-a spus, ci o cădere de peste 8. De la plus 8 anul trecut creştere economică, la minus 8 în 2009, s-a căscat o prăpastie în numai şapte-opt luni. Şomajul tinde să ajungă la sfârşitul anului la 800.000 de persoane, dacă nu chiar un milion; acum sunt peste 600.000. Asta, în condiţiile în care 3,5 milioane de români lucrează în străinătate, atenţie! De fapt, cât s-a contractat economia noastră? Că nu e acordeon! Care sunt cifrele reale ale dezast