- Cultural - nr. 348 / 5 August, 2009 Un document din 1324 vorbea de voievodul Basarab, pe care traditia populara il cunoaste sub numele de Negru Voda, considerat intemeietorul Tarii Romanesti. Deci, locul micilor formatiuni politice anterioare este luat acum de un singur stat, iar in locul cnejilor si voievozilor de odinioara apare un singur stapanilor. Nu stim insa cum a avut loc acest proces de unificare, pe cale pasnica sau prin forta. Este sigur ca reunirea acelor formatiuni politice intr-un singur stat s-a facut de catre voievozii de la Arges, in 1330, prin lupta pe care a avut-o voievodul Basarab cu regele maghiar Carol Robert, la Posada, a inlaturat suzeranitatea regatului feudal maghiar, izbutind sa castige independenta Tarii Romanesti. Prin luptele victorioase pe care le-a purtat cu tatarii, Basarab si-a intins apoi stapanirea si asupra tinuturilor de rasarit ale Munteniei cazute sub stapanirea tatareasca dupa marea lor invazie din 1241. Dupa o indelungata si stralucita domnie, a inchis ochit in 1352, fiind ingropat in biserica zisa a lui Negru Voda, din Campulung, ctitoria sa. Tot el este ctitorul bisericii domnesti din Curtea de Arges, care a fost apoi ispravita de urmasii sai. Fiul sau, Nicolae Alexandru, a carmuit cu pricepere tara, desavarsindu-i organizarea, stand in stranse legaturi cu statele slave de sud (Bulgaria si Serbia) si pastrand o atitudine demna fata de regatul feudal al Ungariei. Pe plan bisericesc, de numele sau se leaga recunoasterea Mitropoliei muntene in 1359, de catre Patriarhia din Constantinopol. In ce priveste Biserica, fara indoiala ca Basarab intemeietorul a avut la curtea sa domneasca si o fata bisericeasca mai inalta, adica un arhiereu care hirotonea preoti si sfintea biserici prin satele tarii sale. Este de presupus ca o data cu unificarea cnezatelor si voievodatelor romanesti de la sud de Carpati intr-un singur stat, s-a fa