Decizia BNR de a reduce dobanda de referinta la 8,5% si a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta la 30% creeaza premisele continuarii trendului de reducere a dobanzilor la depozitele in lei si relaxarii conditiilor de creditare, spun analistii chestionati de ZF.
Analistii estimeaza ca banca centrala va continua politica de reducere a dobanzii oficiale, dar va fi mult mai atenta la riscurile privind inflatia si cursul de schimb. "Este foarte bine ca BNR reduce gradual dobanda, iar o reducere mult mai accentuata nu ar face bine economiei", a declarat Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, care se asteapta ca pana la finalul anului dobanda de politica monetara sa se situeze in intervalul 7%-8%.
Aceasta este a patra reducere la rand a dobanzii de politica monetara. Totusi, nivelul dobanzii ramane, la 8,5% pe an, cu mult peste nivelul inflatiei, asteptata sa coboare la 5% in iulie, chiar in conditiile in care economia este in cadere libera. Prognozele privind PIB s-au inrautatit constant de la inceputul anului - cand mai erau sperante pentru ramanerea in teritoriul pozitiv - la o scadere cu 8%. In tot acest timp, BNR a facut ajustari in pasi moderati, uitandu-se cu teama spre inflatie.
"Cred ca ceea ce a facut BNR in ultima perioada - reducerea dobanzii de referinta si a rezervelor minime - poate fi caracterizat ca o repozitionare la noile conditii de pe piata", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. Estimarile sale indica o dobanda de 8% la sfarsitul acestui an si o rata a inflatiei de 4,5%. Analistii de la Citi Bank se aspteapta chiar la o dobanda de 7,25% pana la sfarsitul anului, pe fondul atenuarii presiunilor infationiste.
In continuare, inflatia ocupa insa un loc central in discursul BNR.
"Perspectivele indica continuarea procesului de dezinflatie, cu sublinierea faptului ca traiectoria acesteia este
