Căldura reflectată la nivelul asfaltului poate ajunge şi la 70 de grade Celsius, iar în intersecţii temperatura resimţită depăşeşte 60 de grade Celsius.Canicula este accentuată de lipsa spaţiilor verzi, de traficul supraaglomerat şi de clădirile din beton ce sufocă aşezările urbane. Valurile de aer tropical transformă şi în această vară România într-un cuptor încins. Când meteorologii anunţă temperaturi de peste 35 de grade sau emit codurile de caniculă, cel mai mult se tem orăşenii. Soarele copleşeşte aglomerările urbane, iar, sub razele lui, asfaltul începe să se înmoaie.

Temperaturile la sol, care ajung şi la peste 70 de grade Celsius, fac din amestecul de bitum folosit la pavarea străzilor un fel de plastilină ce se modelează sub paşii trecătorilor. Trotuarele se încing, iar din ele răzbat, mai ales după-amiaza şi seara, valuri de căldură ce fac aerul de nerespirat.

Canicula, sporită de trafic şi betoane

Blocurile sau clădirile din beton înmagazinează grade Celsius pe care le eliberează apoi în mediul înconjurător, mai ales după-amiaza, între orele 16.00 şi 18.00.  În plus, reduc viteza de circulaţie a aerului, împiedică ventilaţia şi provoacă astfel o încălzire suplimentară atât ziua, cât şi noaptea.

Cât despre trafic, acesta are un rol copleşitor în sporirea radiaţiilor calorice, deoarece temperatura crescută  a caroseriei, cât şi motoarele turate de multe ori la maximum creează perturbări serioase în „bilanţul energetic” al unui oraş. Bucureştiul poate fi considerat polul căldurii din România, iar pe anumite artere, mai ales în centru, la orele de vârf, temperaturile cresc cu mult faţă de adăposturile meteo, în care specialiştii măsoară valorile termice. 

Temperatura asfaltului, peste 70 de grade

„Radiaţiile infraroşii sau calorice încălzesc mai întâi scoarţa terestră, dar