Galaxii situate la peste 10 miliarde de ani lumina de Terra, extrem de dense si de compacte, pun sub semnul intrebarii actualul model al evolutiei universului, potrivit unui studiu publicat miercuri de revista Nature si citat de AFP.

Potrivit acestui model, galaxiile foarte mari iau nastere in urma fuziunii roiurilor de stele mai mici sau a absorbtiei micilor galaxii de catre cele gigantice.

Aceasta teorie este pusa sub semnul indoielii de descoperirea unei galaxii care este considerata un stramos al marilor galaxii eliptice situate relativ mai aproape de Pamant. Desi mica, aceasta galaxie are o masa foarte mare si, deci, este mult mai densa.

Descoperirea i-a luat prin surprindere pe astronomi, deoarece ea poate conduce la ideea ca galaxiile pot creste in talie fara sa absoarba incontinuu alte stele.

"Este ca si cum ai descoperi deodata ca Londiniumul roman avea aceeasi populatie ca Londra actuala", declara, intr-un comentariu publicat de Nature, astrofizicianul Karl Glazebrook.

Lumina a fost emisa cand universul avea doar 3 miliarde de ani

Autorii studiului, trei oameni de stiinta de la universitatile Yale, Princeton (SUA) si Leiden (Olanda), au studiat timp de 29 de ore aceasta ciudata galaxie, denumita 1255-0, gratie spectografului GNIRS al telescopului Gemini South.

Dupa ce au observat deplasarea inspre rosu a spectrului luminos, ei au calculat ca galaxia se afla la 10,7 miliarde de ani lumina departare de Terra, ceea ce inseamna ca lumina care a ajuns acum pe Pamant a fost emisa in momentul in care Universul nu avea decat trei miliarde de ani.

In ciuda semnalului foarte slab, cercetatorii au reusit sa masoare viteza medie a rotatiei stelelor in jurul centrului galaxiei. Aceasta viteza fiind foarte ridicata, ei au dedus ca galaxia are o masa de patru ori mai mare decat Calea Lactee, desi