Decizia celor mai bogaţi europeni de a ajuta economic şi politic Polonia şi Ungaria, l-a făcut pe Nicolae Ceauşescu să nu mai creadă în viitorul UE.După două decenii de colaborare cu liderii din Uniunea Europeană, în vara lui 1989 Ceauşescu s-a răţoit la ei, fiindcă încurajau reformatorii din est. Mai citeşte şi:

Ceauşescu – lecţii de demagogie

„Aselenizarea“ lui Ceauşescu la Colibaşi

Ceauşescu, după 20 de ani

Gorbaciov: „Pe Ceauşescu îl înspăimântă democraţia“

România lui Ceauşescu, înţepenită în proiect

În mai multe interviuri acordate unor publicaţii străine, la sfârşitul lunii iulie şi în august 1989, dictatorul român se declara extrem de sceptic în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene, vorbind despre ideea spaţiului european fără frontiere ca despre o utopie.

Motive

Ceauşescu avea mai multe motive să fie nemulţumit de Uniunea Europeană, de europenii din vest în general. În 1989, deschiderea pe care liderii ţărilor capitaliste o manifestaseră faţă de el dispăruse, ca efect al presiunilor opiniei publice, în urma dezvăluirilor din presa occidentală despre politica internă promovată de PCR, condus de clanul Ceauşescu.

Invitaţiile la Paris sau plimbarea cu trăsura regală de la Londra erau simple amintiri şi, odată cu răcirea relaţiilor politice, a urmat şi căderea relaţiilor economice.

În schimb, ţările europene se dovedeau mult mai dornice să sprijine reformiştii din Polonia şi Ungaria, care nu numai că adoptaseră perestroika şi glasnostul lui Gorbaciov, dar merseseră chiar mai departe decât secretarul general al PCUS, punând în discuţie chiar sistemul socialist.

Dictatorul român fusese unicul conducător de stat socialist care, la întâlnirea liderilor din cadrul Pactului de la Varşovia, desfăşurată în perioada 7-8 iulie 1989 la Bucu