Valentin Covaciu a lansat două cărţi până la 20 de ani, şi mai pregăteşte una. A scris şi într-un ziar al elevilor, iar acum vrea să înveţe regie. Visul de scriitor e să ajungă în librării, în toată ţara. Înainte să meargă în clasa I rescria pentru el poveştile gen Albă ca Zăpada, iar din clasa a VI-a pasiunea scrisului nu l-a mai părăsit. “Mă lăsasem de scris şi de citit între clasele IV-VI, eram toată ziua la fotbal”, recunoaşte zâmbind Valentin Covaciu. Însă, profesoara de română le-a cerut eleviilor să scrie o poezie, el a făcut una de două strofe, şi aşa microbul a revenit. Surprinzător oarecum a ales să studieze la Colegiul Naţional Papiu, matematică–informatică,intensivengleză.
Prima carte
A continuat să scrie poezii, s-au adunat vreo 50, a mers la o editură, însă proiectul a rămas în standby. Între timp a mai realizat şi două povestiri, din nou cei de la editură i-au spus că sunt ok, dar a rămas problema finanţării, apoi a scris altceva, un jurnal “între PR-istică şi eseu”, pagini care au ajuns până la urmă publicate sub titlul “Solo de palavre”. “Eram la şcoală, îmi venea o idee şi scriam, eram pe autobuz, făceam naveta, scriam dacă auzeam ceva interesant şi pe urmă analizam”, explică Valentin modul de “inspiraţie”. A avut parte de lansări la Teatru 74 şi în liceu. “Crezi că ai scos cartea şi vor năvăli toţi să-şi dea cu părearea, dar nu e aşa. La prima carte, scoasă în timpul şcolii, discuţiile cele mai multe au fost despre fragemente nesemnificative în care erau înjurături”, îşi aminteşte Valentin. A doua carte a apărut în vara anului trecut, povestiri, sub titlul “Caricaturi afunde”. “A fost o experienţă mai ciudată, prietenii nu au mai fost aşa mai impresionaţi, a fost apreciată mai mult de oamenii care scriu”, mai spune Valentin.
Libertate...
Acum lucrează la un nou volum de povestiri, şi a d