Acuma stiu in sfirsit de ce Caragiale, Eugene Ionesco, Urmuz, Tristan Tzara au descris atit de perfect absurdul: pentru ca au trait in Romania. Scene din Romania, o tara pe care-am parasit-o in goana pe timpul lui Ceausescu. O tara in care, vara aceasta, am revenit in vizita. Am vizitat, printre altele, Timisoara si Resita, dar ma gindesc ca lucrurile pe care le-am vazut acolo sint oarecum relevante si pentru ceea ce se intimpla in restul tarii. Unele lucruri s-au schimbat pozitiv, dar nu despre ele vreau sa vorbesc, ci despre cele care m-au lasat cu gura cascata. Iata numai citeva dintre ele: La cofetarie: "Aveti placinte?". "Da, avem placinte cu brinza si placinte cu carne". "Dati-mi va rog o placinta cu carne". "Placintele cu carne nu sint bune, sint de alaltaieri". La chioscul de ziare: "Spuneti-mi, va rog, care sint cele mai citite ziare in Timisoara?". "Ce?!". Reiau intrebarea. "Nu stiu, dom'le, de unde sa stiu eu asta!?". Ripostez enervat: "De fapt, ce vindeti dumneavoastra aici? Ziare sau cirnati?". "Pe dracu-l vind!". Mda, probabil ca avea dreptate. Daca ma gindesc bine, cred si eu ca-l vindea pe dracu'! In supermarket: tone de marfa, dar vinzatori ioc! S-au schimbat lucrurile! Pe timpul lui Ceausescu erau magazinele pline de vinzatori, dar lipsea marfa! Si ce-i cu banii? Se pare ca banii lipseau pe timpuri si lipsesc in general si astazi, caci nici cumparatorii nu prea se inghesuie... Un taximetrist imi raspunde la intrebarea de ce oare nu se intreprinde nimic pentru a repara drumurile si trotuarele nu rareori catastrofale: "Primarul orasului e o catastrofa! Administratia e o catastrofa! In orasul asta nu se mai face nimic de 20 de ani! Eu unul nu mai ma duc sa votez! Pentru ce sa votez? Ca sa-mi dea aia gratis doi mici si o bere? Astea pot sa mi le cumpar si singur". La remarca mea ca probabil nu se schimba nimic tocmai pentru ca majoritatea se comporta la