Regizorul Tony Scott („Enemy of the State”) este la a patra colaborare cu Denzel Whashington.
De data aceasta, foloseşte romanul lui John Godey, care nu e la prima ecranizare. „The Taking of Pelham 123” (pe ecranele româneşti, „123 S-a furat un tren”) este un thriller al cărui suspans se sprijină când pe dinamica explozică a acţiunii, când pe ritmul intens al dialogurilor.
Povestea lui Godey a ajuns pe ecran la numai un an de la publicarea sa în 1973, în regia lui Joseph Sargent, cu Walter Matthau şi Robert Shaw în rolurile principale. Pentru 2009, scenaristul Brian Helgeland („Mystic River”) a adus câteva modificări care aduc întreaga istorie mai în actualitate: a inclus telefoane mobile, GPS-ul, laptopuri etc. şi n-a uitat că New York-ul a trecut prin ziua de 11 septembrie. Pe de altă parte, Helgeland a încercat să păstreze nu atât spiritul romanului, cât al filmului lui Sargent, în care cei doi eroi – deşi în tabere diferite – nu sunt foarte diferiţi unul de celălalt.
Pe foarte scurt: metroul care pleacă la ora 1:23 p.m. din Pelham Bay Park este „răpit”, cu conductor şi pasageri, în Grand Central Station. Conducătorul operaţiunii este Ryder (John Travolta). La 2:13 p.m., acesta telefonează la centrul de control al metroului, unde îi răspunde Walter Garber (Washington), pe care îl anunţă că în 59 de minute va începe să omoare pasagerii dacă nu primeşte 10 milioane de dolari. Deşi este trimis un negociator (John Turturro) şi chiar şi primarul (James Gandolfini, excelent) încearcă să îl abordeze, Ryder, filosof şi psihopat în acelaşi timp, nu vrea să comunice decât cu Garber. Pe backgroundul New Yorkului şi al imaginii iconice a venerabilului său sistem de transport public subteran, cei doi încep un dans pe viaţă şi pe moarte, în care sunt testate şi interogate, uneori cu un cinism feroce, limitele umane, morala, decenţa şi „sist
