În prima duminică din august au fost sărbătoriţi oamenii care munceau "sub semnul ancorei", după cum metaforic îi numeau pe marinari gazetarii vremii. La momentele aniversare au participat atât marina militară, cât şi navele civile. Garnizoana Constanţa a organizat o adunare festivă. La final, asistenţa, formată din cadre militare active şi în rezervă, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, personal din unităţile "de profil" - a ascultat telegrama ce urma să fie trimisă lui Ceauşescu, sub semnătura "riguros-exactă" "Participanţii la adunarea festivă consacrată sărbătoririi Zilei Marinei".
SPECTACOL MUZICAL-COREGRAFIC-NAVAL ÎN PORTUL TURISTIC TOMIS
Ca în fiecare an, epicentrul sărbătorii a fost Portul turistic Tomis din Constanţa. Puţin generoasă în amănunte, presa centrală a scris numai că "au avut loc spectacole artistice, întreceri specifice marinăreşti şi concursuri sportive".
"După tradiţie, detalia în schimb «Dobrogea Nouă», spectacolul muzical-coregrafic-nautic dedicat Zilei Marinei Române a fost deschis de alaiul lui Neptun, care a sosit pe spatele balenei sale, urmat de un cortegiu de ambarcaţiuni, să-şi ocupe locul cuvenit - acela de personaj central al sărbătorii, simbolizând tradiţiile marinăreşti."
După parada ambarcaţiunilor, scrie aceeaşi gazetă, a urmat "un frumos moment poetic" intitulat "Eminescu la Pontul Euxin". Cel mai probabil, organizatorii nu şi-au pierdut vremea să numere de câte ori se va fi aflat poetul în Dobrogea. Cum în 1989 se împlineau o sută de ani de la moarte, toate "manifestările" trebuiau să includă în program cuvenitul "moment Eminescu".
Au urmat "un spectacol plin de culoare şi ritm, cuprinzând obiceiuri şi jocuri marinăreşti" şi un spectacol muzical-folcloric - "Joc şi cântec românesc" având î
