Studenţii înscrişi în programele la distanţă vor fi obligaţi să se prezinte la anumite cursuri, nu doar la examene, vor învăţa un an în plus faţă de cei înscrişi la zi şi nu vor putea face doi ani într-unul, după cum au stabilit reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi cei ai sindicatelor.
„Învăţământul la distanţă se va numi «învăţământ la distanţă cu frecvenţă redusă», pentru că, pe lângă examene, studenţii vor fi obligaţi să vină la facultate şi în timpul anului. Noi ne gândim că ei ar putea avea nişte întâlniri cu profesorii, pentru a fi coordonaţi spre ceea ce trebuie să înveţe. Până acum, unii studenţi nici nu ştiau unde este facultatea la care erau înscrişi“, a explicat marţi liderul Federaţiei „Alma Mater“, Anton Hadăr, prezent la discuţiile despre viitorul Cod al Educaţiei.
Pe lângă învăţământul la distanţă cu frecvenţă redusă, vor exista şi programele obişnuite de frecvenţă redusă, însă diferenţa dintre ele nu a fost încă stabilită.
S-a hotărât însă ca învăţământul la distanţă să presupună un an în plus decât la zi. Mai mult, studenţii la distanţă nu vor mai putea face doi ani într-unul singur, iar forma de învăţământ va fi scrisă pe diplomă, după cum s-a mai stabilit la discuţiile reprezentanţilor ministerului cu cei ai sindicatelor.
„În ceea ce priveşte avizele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior pentru regimul la distanţă, vor putea primi autorizare provizorie numai programele de studii care au funcţionat bine la zi şi au acreditare. Nu se va putea merge în paralel, cu autorizaţii provizorii şi la zi, şi la distanţă“, a mai spus Hadăr.
La discuţiile de marţi s-a mai propus ca olimpicii internaţionali să poată urma gratuit două facultăţi, nu doar una, ca până acum. Discuţiile despre învăţământul universitar continuă pe tema programelor de masterat şi a studiilor doctorale. La dezbateri sunt prezenţi,
